Din grila de programe TV (I) - 15.11 - 21.11.1959

La rubrica “Din grila de programe TV” va voi prezenta desfasuratorul programelor TV pentru o anumita perioada. Pentru astazi am ales perioada 15 Noiembrie – 21 Noiembrie 1959. Eram, totusi in perioada de pionerat, fiind in cel de al treilea an de emisie.  Transmisia se facea cu aparatura sovietica ce avea la baza lampi electronice ce nu faceau fata unei emisii indelungate. De aceea televiziunea transmitea doar 5 zile pe saptamana, miercurea si vinerea nu emiteau. 

Cu exceptia zilei de duminica, cand exista program si dimineata, emisia TV incepea la orele 19:00 cu Informatiile dupa amiezii si se incheia la orele 22, sau putin dupa aceasta ora cu Ultimile stiri. Dar principala emisiune de stiri a zilei se numea  Jurnalul televiziunii, dura 20 de minute si era transmisa putin dupa ora 20, in prime-time, cum am spune astazi.Prezentatorii jurnalului erau Cleo Stieber si Carmen Dumitrescu.  Se contura si o emisiune pentru copii de 10-20 de minute cu desene animate de productiie sovietica sau din alte tari socialiste, dar si filmuletul romanesc Termometrul are febra in regia lui Iulian Hermeneanu.

In rest, emisiuni de teatru sau spectacole literar muzicale in zilele de luni, joi si sambata, iar pentru ziua de duminica, un film artistic de productie, nici nu se putea astfel, sovietica.

Intrucat televiziunea romana achizitionase un car de reportaj, a fost posibila, astfel, si transmisia sportiva a meciurilor din cuplajul de pe stadionul “23 August”, la care telespectatorii au avut posibilitatea sa urmareasca cele 8 goluri ale cuplajului.

Telecinemateca (I)

Dupa 1965, cand a existat o deschidere catre productiile americane de filme, fata de celelalte televiziuni din statele socialiste, s-a  simtit nevoia aparitiei unei emisiuni saptamanale de prezentare a acestor productii. Ideea apartine lui Tudor Vornicu, coordinator de programe si a lui Octavian Sava, redactorul sef.   Numele acestei emisiunii este TELECINEMATECA, iar ca data de nastere consemnam ziua de miercuri 8 noiembrie 1967. Primul film programat a fost “Petter Ibbetson” cu Gary Cooper, film ce cu  o zi inainte implinea 32 de ani de la premiera de pe ecranele cinematografice americane. Au urmat alte filme ce ii avea ca protagonisi pe Bette Davis, Humphrey Bogart, Ingrid Bergman, Olivia de Havilland, actori scosi de la naftalina pentru vremurile de azi, dar de mare actualitate pentru timpurile de atunci.

Asteptarile nu au intarziat sa apara, s-au primit telefoane, s-au trimis scrisori catre televiziune, semn ca emisiunea avea audienta. Se impunea ca emisiunea sa aiba un generic, astfel s-au folosit 43 de cadre fixe cu chipurile unor actori celebri, iar Octavian Sava a venit cu ideea unei dinamizari folosindu-se 6 clipuri din filme. Pentru realizarea genericului o contributie importanta a avut-o si Viorica Bucur, iar pentru fundalul sonor a fost ales un fragment muzical de al lui Charlie Chaplin, “This is my song”, din filmul “Contesa din Hong Kong", orchestrata de James Last.

Pana in 1989, Telecinemateca se difuza numai miercurea, dupa aceasta perioda ziua de difuzare s-a modificat pentru ziua de marti sau joi. In zilele de azi, Televiziunea publica nu a renuntat la aceasta emisiune, unori gasim in grila de programe a TVR-ului cate un film din ciclul Telecinematecii.

           Si astazi cand aud melodia de generic a Telecinematecii imi starneste multe emotii si nostalgii.

Serialul de sambata seara (I) - Sfantul

Inspirata a fost televiziunea romana cand a decis ca sambata seara sa programeze din serialele de succes ce se difuzau la televiziunile europene sau americane. Astfel, ne ghemuiam toti in fata televizorului, cu mama, cu tata, bunica, purcelul, catelul sau alti membrii aferenti familiei pentru a urmari eroii cu pistol sau pumn tare care tineau romanii cu sufletul la gura, ratingurile stabilite atunci (chiar daca erau necalculate), nefiind egalate vreodata.

  Voi incerca sa fac o retrospectiva a citorva dintre cele mai de succes seriale, care au facut deliciul parintilor si bunicilor de astazi si despre care tinara generatie abia daca stie ceva din auzite. Nu voi uita sa reamintesc si din celelalte seriale difuzate de televiziune care au avut mai putin succes sau doar aparitii sporadice. In primii ani, televiziunea a incheiat un contract cu reteaua britanica ITC pentru a prelua serialele produse de aceasta, iar difuzarea acestora se facea imediat dupa premiera de pe canalul respectiv.

  Primul supererou vazut pe ecranele televizoarelor Simon Templar din „The Saint”. A fost difuzat pentru prima oara pe 9 Octombrie 1965, deschizand Epoca de Aur a serialelor difuzate de Televiziunea Romana. „Sfantul” il avea ca actor principal pe actorul britanic Roger Moore, care la acea data implinea 38 de ani si avea un rol de aventurier bogat, sexy, bataus si conducator de masini sport si prin farmecul sau facea din tinerele gospodine sa suspine dupa un astfel de idol.

 Creatorul „Sfantului”, un chinezo-englez, Leslie Charteris, a scris prima carte in 1928, in care apare personajul Simon Templar, care a devenit imediat un succes, urmand apoi alte peste 100 de povestiri cu Simon Templar. De remarcat ca numele de Sfantul (in limba engleza abreviat ST.) vine de la initialele numelui (S)imon (T)emplar. Incepand cu 1938 se vor turna mai multe filme in care apare personajul Simon Templar, cateva din ele avandu-l ca interpret pe actorul britanic George Sanders (5 aparitii intre 1939-1941), dar putine dintre ele avand la baza povestirile lui Charteris. Tot in anii '40 Charteris va scrie si cateva piese de radio si va contribui si la cateva benzi desenate ce il au ca personaj principal pe Templar. Cu timpul, Sfantul devine un fel de Robin Hood modern, apoi un detectiv domestic, totusi diferit de Sherlock Holmes, Maigret sau Poirot, mai ales datorita stilului sau de viata pe picior mare, fara ca nimeni sa poata preciza insa sursa veniturilor sale.

  Insa faima lui Charteris va ajunge la cote inalte cand acesta cedeaza  drepturile de productie cineastului Robert Sidney Baker, un producator britanic de succes. Ulterior, Roger Moore se va atasa de acest personaj, incercand sa cumpere drepturile de productie, reusind in cativa ani sa devina co-proprietar cu Robert S. Baker. In primele serii, filmul avea o tenta mistery, Templar fiind implicat, incidental sau in mod voit, in rezolvarea unor cazuri de crima sau furt, in colaborare cu diverse personaje sau chiar cu politia. Apoi, filmul va capata o tenta de spionaj, chiar fantasy.

  Filmul este interesant si din perspectiva faptului ca descrie, sub pretextul scenariului de film, cateva din realitatile cotidiene ale anilor '60, din tarile europene, SUA sau America Latina. Primele 4 sezoane au fost filmate in alb-negru, iar cateva dintre primele episoade imprumuta in unele scene stilul cartoon, modul in care sunt asezate personajele in scena, imbracamintea lor sau chiar unghiurile de filmare, ducandu-ne cu gandul la scenele statice ale benzilor desenate, un efect interesant care justifica in parte succesul lui. De prisos sa mai spunem ca Moore desavarseste pesonajul, desi anterior nu fusese foarte apreciat de critici ca actor. Multi considera ca rolul lui Templar a fost scoala care l-a pregatit pe Moore pentru rolul mult mai celebrului Bond. Indubitabil, secventa in care haloul de sfant apare deasupra lui Simon Templar a devenit la fel de cunoscuta ca si secventa in care James Bond apare in dreptul tevii de pistol.

  Serialul turnat intre 1962-1969 devine unul de legenda pentru parintii si bunicii de azi. Din cele 118 episoade, televiziunea romana reuseste sa achizitioneze mai mult de jumatate dintre ele, ultimul dintre ele putand fi vizionat de catre telespectatorii romani la 15 martie 1969, imediat dupa ce canalul britanic ITC a incetat productia serialului.

Program special de Anul Nou 1978

   Vreau sa va prezint si grila de programe TV din zilele de 1 si 2 ianuarie 1978, de dupa Revelionul prezentat anterior. Televiziunea Romana folosea in zilele de sarbatoare ale Anului Nou, un program specific zilei de duminica la care adauga Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena.  Magazinul duminical il transforma  in “Album de Anul Nou” pentru ziua de 1 ianuarie, respectiv  “Album distractiv” pentru ziua de 2 ianuarie.  Acestea erau urmate de o emisiune sportiva retrospectiva realizata de Cristian Topescu in care prezenta performantele sportive ale recentului an incheiat. Programul continua cu un telespectacol muzical distractiv realizat de Titus Munteanu  sau cu o editie speciala a concursului “Cel mai bun continua”, in mare voga in acea perioada. Inainte de telejurnalul de seara televiziunea difuza un film pentru copii si tineret, in speta “Stan si Bran”, respectiv “Vrajitorul din Oz”.

  Pentru ca partidul cerea, in program intercalau cateva momente in care oamenii muncii din fabrici si uzine isi exprimau gandurile pentru noul an, de asemenea nu uitam ca ziua de 1 ianuarie era sarbatoarea nationala a Cubei si “fratelui” Fidel Castro ii erau destinate douazeci de minute.    

   Programul tv se sfarsea cu emisiunea “Daca doriti sa revedeti”,  in care prezentau selectiuni din programul de Revelion. Daca in prima zi a anului stingerea se dadea la orele 23:00, a doua zi programul tv se sfarsea cu o jumatate de ora mai devreme.